Migrație şi azil

În ultimii ani, comunitatea internaţională se confruntă cu valuri de migraţie fără precedent, iar situaţia persoanelor care sunt forţate să îşi părăsească locuinţele din cauza conflictelor armate, a sărăciei, a deşertificării sau a unor fenomene climatice extreme trebuie înţeleasă şi gestionată în mod eficient şi responsabil. Ţările în care aceşti oameni îşi caută adăpost din dorinţa şi nevoia de a începe o viaţă mai bună au obligaţia de a le asigura protecţie conform legislaţiei internaţionale. În căutarea unor strategii viabile, trebuie ţinut cont că tocmai aceşti oameni sunt membri vulnerabili ai societăţii, iar drepturile lor pot fi încălcate cu uşurinţă.

Migranţii pot pleca din ţara de origine din motive economice, educaţionale dar şi ca urmare a încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale care le sunt garantate prin documentele internaţionale.
Aceste documente asigură protecţia drepturilor tuturor persoanelor cu un grad ridicat de vulnerabilitate, inclusiv drepturile migranţilor, refugiaţilor, azilanţilor, indiferent de statutul lor.

Este necesară crearea unor punţi de comunicare, înţelegerea diversităţii culturale, combaterea discriminării, asigurarea accesului la justiţie, dar mai ales respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Instrumente
Publicaţii
Evenimente

Instrumente

Sistemul european comun de azil (SECA) este un set de legi UE, finalizate în 2005. Acestea sunt menite să asigure protecţia de către toate statele membre ale UE a drepturilor solicitanţilor de azil, şi a drepturilor refugiaţilor.

  • Ordonanţa Nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
  • Ordonanţa nr. 44/ 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România
  • Ordonanţa de Urgenţă Nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată în 2011, Monitorul Oficial 774/2 noiembrie 2011
  • Legea nr. 260/2005 pentru aprobarea OUG a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European
  • Legea nr.122/ 2006 privind azilul în România
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul Român
  • Legea nr.362 / 2005 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954
  • Legea nr. 361/2005 pentru aderarea României la Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie adoptată la New York la 30 august 1961
  • Legea nr. 85 din 8 aprilie 2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 280/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 209 din 27 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 137 din 15 octombrie 2014 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European
  • Legea nr. 331 din 16 decembrie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor
  • Legea nr. 165 din 24 iunie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 116 din 26 mai 2017 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

 

Publicații

 

Evenimente

Cum sunt percepuţi migranţii şi refugiaţii în societate - integrare, protecţie, comunicare, prejudecăţi

În data de 24 octombrie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a reunit reprezentanţi ai unor instituţii naţionale şi organizaţii internaţionale în cadrul campaniei de informare şi conştientizare în rândul tinerilor cu privire la modul în care sunt percepuţi refugiaţii şi migranţii, atât în societatea românească, cât şi în alte state ale Uniunii Europene. Evenimentul a fost organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări, UNHCR România şi Consiliul Naţional Român pentru Refugiați și s-a adresat elevilor Colegiului Naţional „Spiru Haret” din Bucureşti.

Nu întâmplător, evenimentul a avut loc cu prilejul Zilei Internaţionale a ONU, 2019 fiind anul în care se aniversează 74 de ani de la înființarea ONU. „Acţionăm în sprijinul drepturilor omului şi al egalităţii între sexe şi ne opunem urii, oricare ar fi formele de manifestare ale acesteia. (...) Ne străduim să menţinem pacea şi venim în ajutorul a milioane de oameni aflaţi în mijlocul conflictelor armate” – a menționat în mesajul său,  Secretarul General ONU, Antonio Guterres).

În întreaga lume există în prezent 70,8 milioane de oameni strămutaţi forţat - în fiecare minut 25 de oameni sunt siliţi să fugă din ţara lor. În spiritul respectului pentru drepturile lor, care adesea sunt încălcate, au fost prezentate şi dezbătute aspecte privind provocările şi oportunităţile integării în societate a migranţilor şi refugiaţilor. Printre acestea se numără:activitatea de protecţie şi promovare a drepturilor acestora, accesul la justiţie, lupta cu prejudecăţile, dar şi importanţa contribuţiei lor în viaţa comunităţii.

Reprezentanta Inspectoratului General pentru Imigrari (IGI) a adus in discuţie rolul şi importanţa IGI în gestionarea fenomenului migraţionist, cu accent pe integrarea străinilor in ţara noastră, iar Agenția ONU pentru Refugiaţi din România a prezentat un scurt istoric al înfiinţării UNHCR după cel de-Al Doilea Război Mondial, precum şi o sinteză a tendinţelor globale actuale, situaţia dramatică a persoanelor dezrădăcinate, prejudecăţile celor din ţările unde aceşti oameni sosesc să ceară sprijin, modalităţile prin care li se acordă protecţie.

Consiliului Naţional Român pentru Refugiaţi (CNRR) a descris pe scurt, activitatea CNRR şi tipurile de asistenţă oferită solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi migranţilor, menţionând şi principalele impedimente cu care se confruntă aceste categorii de persoane: lipsa documentelor din ţara de origine, cunoaşterea limitată a limbii române, barierele culturale.

Așa cum au precizat toți cei prezenți, poate exista o graniţă fină între a fi migrant sau refugiat, pentru că o persoană care emigrează din ţara natală la un anumit moment, în deplină libertate, se poate confrunta cu situaţia ca între timp condiţiile din acea ţară să se schimbe dramatic, libertăţile să fie îngrădite şi chiar viaţa să îi fie pusă în pericol la înapoiere.

În încheiere, elevii au conchis că a fi refugiat presupune să sfidezi toate obstacolele şi să îți asumi provocarea unui nou început. Reprezentanţii IRDO au îndemnat tinerii la reflecţie, plecând de la ideea că aceşti oameni au aceleaşi drepturi ca noi toţi şi au evocat personalităţi marcante din România şi din lume care au fost sau sunt în prezent refugiaţi.

Linkuri/Surse:

https://www.unhcr.org/global-trends-2018-media.html

https://www.agerpres.ro/comunicate/2019/10/24/comunicat-de-presa-institutul-roman-pentru-drepturile-omului--391429

 

4 octombrie
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Constanța – Garda de Coastă a fost gazda ultimei sesiuni de instruire din cadrul proiectului de colaborare dintre IRDO, Direcția Generală Anticorupție, Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Sesiunea a avut ca temă „Drepturile omului și managementul frontierelor maritime” și a fost centrată pe studii de caz și exemplificări de bune practici în gestionarea migrației ilegale.

S-au analizat principalele probleme generate de migrația pe mare din perspectiva drepturilor omului (multitudinea de decese, dificultatea unor state de a conveni cu privire la jurisdicție, neraportarea în timp util a informațiilor obținute prin sistemele de detectare a migranților, interzicerea intrării în porturi, returnări în baza unor acorduri bilaterale etc.), exemplificându-se situațiile prin cazuri concrete din experiența unor state care s-au confruntat cu afluxuri importante de migranți.
 
De asemenea, s-au discutat normele legale care guvernează gestionarea migranților la nivelul frontierelor UE: obligația de a examina cererile de protecție internațională făcute pe marea teritorială, pe uscat sau la frontierele maritime, principiul nereturnării, dreptul de a permite rămânerea în timpul examinării cererii, garanțiile procedurale și dreptul la căi de atac legale.

La sesiunea susținută de reprezentantul IRDO au participat, de asemenea, cu intervenții punctuale: reprezentanți ai Inspectoratului pentru Imigrări Constanța, comisar șef Poliție Robert Neacșu, Serviciul Prevenire DGA, comisar şef Sava Mădălin din Direcţia de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul IGPF (care a prezentat pe scurt Analiza situației operative la frontiera României în primele 6 luni ale anului 2019).



26 septembrie
A doua sesiune de formare la nivelul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră a avut loc la Giurgiu. La prezentări și dezbateri au luat parte persoane din conducerea ITPF local, comisar șef Poliție Robert Neacșu, Serviciul Prevenire DGA, comisar şef Sava Mădălin din Direcţia de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul IGPF, reprezentanți ai Inspectoratului pentru Imigrări Giurgiu.

Grupul țintă a fost constituit din 30 de responsabili cu aplicarea legii din cadrul Serviciilor Teritoriale ale ITPF Giurgiu.

O primă parte a discuțiilor s-a axat pe o scurtă introducere în drepturile omului din perspectiva forțelor de poliție. În cooperare cu participanții, s-au definit și explicat concepte precum: valori și principii care guvernează drepturile omului, generațiile de drepturi, titulari de drepturi și titulari de obligații etc.

O a doua parte a sesiunii de formare a vizat drepturile migranților, așa cum acestea sunt reflectate în dreptul internațional și regional, discuțiile axându-se pe Convenția privind refugiații, Protocolul ONU împotriva traficului ilegal de migranți, Convenția împotriva torturii, Pactul internațional privind drepturile civile și politice, Pactul internațional privind drepturile sociale, economice și culturale, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

Sesiunea s-a încheiat printr-o evaluare, care a constat în comentarea unor afirmații și în validarea/invalidarea acestora, din perspectiva drepturilor omului și a propriei experiențe profesionale.



18 septembrie
În continuarea activităților de colaborare care au debutat în anul 2018, între Direcția Generală Anticorupție, Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pe de o parte, și, respectiv, Institutul Român pentru Drepturile Omului, pe de altă parte, privind prevenirea corupției în contextul migrației ilegale, anul acesta s-au prevăzut trei sesiuni de instruire a personalului din cadrul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră.

Primul dintre acestea a fost Inspectoratul Teritorial Timișoara, cu participanți de la nivelul Serviciilor Teritoriale ale Poliției de Frontieră (Caraș-Severin, Oravița, Nidăș, Socol, Moldova Veche, Berzasca, Moravița, Deta, Jimbolia, Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți, Orșova, Sînnicolau Mare, Porțile de Fier etc.).

La dezbateri au luat parte reprezentantul IRDO, Silvia Iorgulescu, comisar şef de poliţie Bârlici Mihăiţă, director al Direcţiei Prevenire din DGA, şi comisar şef Sava Mădălin din Direcţia de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul IGPF.

Discuțiile au avut ca temă „Drepturile omului în contextul imigrației ilegale” și au vizat perceperea fenomenului migrației nu dintr-o perspectivă administrativă, ci cu precădere prin prisma drepturilor omului. S-au discutat, printre altele, efectele migrației, cu accent pe generarea de medii multiculturale la nivelul comunităților din țările de destinație. Drepturile migranților și obligațiile autorităților au făcut obiectul unor intervenții din partea participanților. Aceștia au exemplificat cu date din propria activitate cazuri în care drepturile migranților au fost concretizate în relația cu reprezentanții Poliției de Frontieră. De remarcat că, la nivelul ITPF Timișoara, responsabilii cu aplicarea legii au beneficiat de formări în domeniul drepturilor omului, la nivelul structurii FRONTEX.

Un punct important de dezbatere a fost diferențierea între traficanți și călăuze, un aspect problematic din punct de vedere al relaționării cu persoanele solicitante de protecție internațională, precum și a gestionării victimelor ori a scopurilor diferite care stau la baza tentativelor de trecere neregulamentară a frontierei.

Sesiunea a fost încheiată cu un studiu de caz, care a avut ca obiectiv identificarea încălcării drepturilor omului într-un exemplu de introducere ilegală de migranți, care, în parcursul dintre țara de proveniență și țara de destinație a căpătat valențe de trafic de persoane.
Alte detalii: http://www.mai-dga.ro/arhive/46044  



„Protecţia şi integrarea refugiaţilor în societate” - Ziua Mondială a Refugiatului, 20 iunie, 2018
Miercuri, 20 iunie, 2018, Institutul Român pentru Drepturile Omului a reunit reprezentanţi ai unor instituţii naţionale, organizaţii internaţionale şi ai societăţii civile în cadrul mesei rotunde „Protecţia şi integrarea refugiaţilor în societate”. Evenimentul a avut loc cu prilejul Zilei Mondiale a Refugiatului şi al aniversării a 20 de ani de la primele manifestări dedicate anual conştientizării opiniei publice cu privire la situaţia refugiaţilor.
În săptămâna dedicată refugiatului, 18-24 iunie, se organizează evenimente diverse pe tot globul, de la concerte, expoziţii de artă, festivaluri multiculturale şi culinare până la competiţii sportive, pentru a omagia din spirit de solidaritate, curajul şi rezistenţa persoanelor strămutate forţat.
Pornind de la ideea „împreună putem fi mai puternici”, toţi cei prezenţi au împărtăşit din experienţa şi practica lor cu scopul de a identifica modalităţi de cooperare în vederea unor soluţii concrete.
Aspecte privind provocările şi oportunităţile integrării în societate a refugiaţilor şi migranţilor precum şi aspecte din activitatea de protecţie şi promovare a drepturilor acestora, de acces la justiţie şi de luptă cu prejudecăţile inerente ale societăţii, importanţa contribuţiei lor în viaţa comunităţii, au fost prezentate de către reprezentanţi ai Consiliului Naţional Român pentru Refugiaţi, (CNRR), Avocatului Poporului, Biroului Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi din România (UNHCR), Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), precum şi Asociaţiei Femeilor din România.
„Ce aţi face dacă aţi fi forţaţi să vă părăsiţi locuinţa? (...) În prezent 68 de milioane de oameni din întreaga lume sunt refugiaţi sau dezrădăcinaţi ca urmare a unor conflicte sau persecuţii (...) De Ziua Refugiatului trebuie să ne gândim ce putem face mai mult pentru a ajuta. Răspunsul la acastă întrebare începe cu unitate şi solidaritate.” - spicuiri din mesajul Secretarului General al ONU, António Guterres, adresat cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaţilor.
Milioanele de refugiaţi de pe glob nu reprezintă cifre, ci oameni. Să nu uităm şi că întotdeauna cei care suferă cel mai mult sunt cei vulnerabili: femeile, fetele tinere, copiii. Toţi cei forţaţi să îşi părăsească ţara au nevoie de o locuinţă, de un loc de muncă, de acces la justiţie, la servicii de sănătate şi de educaţie.
În lunile iunie şi iulie ale acestui an, au loc la sediul ONU din Geneva ultimele consultări privind finalizarea textului Acordului Global pentru Refugiaţi care urmează să fie prezentat în cadrul Adunării Generale de la New York. Acordul, o oportunitate unică de îmbunătăţire a reacţiei comunităţii internaţionale la situaţiile refugiaţilor, propune diminuarea presiunii cu care se confruntă ţările gazdă şi mai mult sprijin pentru ca ţările de origine să poată crea condiţii demne şi sigure pentru repatriere.
În cadrul mesei rotunde a fost prezentat cel mai recent Raport UNHCR „Tendinţe Globale”, s-a popularizat Campania „Alături de Refugiaţi” WeStandWithRefugees #WorldRefugeeDay şi au fost lansate invitaţii la „Ziua Refugiatului” cu OmFest.
Evenimentul a fost organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, în parteneriat cu Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Asociaţia Femeilor din România - Împreună şi Biblioteca Metropolitană, Bucureşti.

Arhivă

 

Înapoi la cuprins