Punct de vedere privind protecția datelor cu caracter personal
Urmare a sesizării primite din partea domnului I.R. cu privire la clarificarea gradului în care sunt respectate legalitatea și egalitatea în privința solicitării adresate de autoritățile publice de a prezenta certificatul de căsătorie în vederea eliberării unui nou pașaport pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, Institutul Român pentru Drepturile Omului formulează următorul Punct de vedere privitor la respectarea principiilor legalității și egalității în solicitarea de date cu caracter personal:
În primul rând, observăm că, instituirea acestei cerințe în temeiul art. 28 din HG nr.94 din 26 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate determină, în mod implicit, caracterul legal al cererii.
Potrivit art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date Legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal se apreciază în funcție de oricare dintre condițiile enumerate: (a) persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice; (b) prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract; (c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului; (d) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice; (e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul; (f) prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil. Litera (f) din primul paragraf nu se aplică în cazul prelucrării efectuate de autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor lor.
Având în vedere solicitarea efectuată de Direcția Generală de Pașapoarte referitoare la prezentarea certificatului de căsătorie, legalitatea acesteia rezultă, în acord cu articolul 6 din Regulament deoarece, având calitatea de operator de date în înțelesul articolul 4, pct. 7[1] din Regulament, Direcția Generală de Pașapoarte desfăşoară activităţi de prelucrare, pe baza atribuţiilor specifice care îi revin din actele normative în vigoare. În consecință, solicitarea referitoare la prezentarea certificatului de căsătorie în vederea eliberării pașaportului în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate se încadrează în ipoteza enunțată la art. 6, lit. c din Regulament.
Datele exceptate de la prelucrare (care, pe cale de consecință, nu pot fi solicitate și prelucrate de operatorul de date) sunt precizate de art. 9 din Regulament și se referă la: date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice. Ținând cont de enumerarea limitativă conținută în art. 9, solicitările referitoare la actele de stare civilă (în speță certificatul de căsătorie) nu sunt interzise.
Referitor la posibila discriminare dintre cetățenii români din țară (pentru care nu se impune la eliberarea pașaportului condiția prezentării certificatului de căsătorie) și cetățenii români având domiciliul în străinătate (pentru care se impune condiția prezentării certificatului de căsătorie), vă comunicăm că, nu orice diferență/deosebire aplicată de către autoritățile publice în raporturile cu cetățenii reprezintă un act de discriminare. Este necesar să se analizeze dacă distincția/diferența/deosebire este/nu este justificată de o rațiune obiectivă și justă. În cazul în care există o rațiune obiectivă și justă pentru diferență/deosebire, nu suntem în prezența unui fapt/act discriminatoriu.
În situația prezentată, trebuie să constatăm că premisele situației de fapt nu sunt identice, diferența constând în statul de domiciliu al solicitantului pașaportului. În al doilea, rând, există o justificare obiectivă și rezonabilă pentru diferența de tratament constând în solicitarea certificatului de căsătorie doar pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate: facilitarea verificării datelor de identitate ale solicitantului român aflat în străinătate.
Conform HG nr.94 din 26 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate în cazul în care pe baza documentelor prezentate nu se poate stabili cu certitudine dacă datele de identitate ale titularului sunt reale, autorităţile competente pot solicita suplimentar prezentarea oricăruia dintre următoarele documente, după caz: (a) certificat de naştere; (b) certificat de căsătorie; (c) permis de conducere auto; (d) livret militar; (e) alte documente prevăzute cu fotografie, care pot servi acestui scop.
Pentru a permite o corectă identificare a solicitantului de pașaport (cetățean român cu domiciliul în străinătate), certificatele de stare civilă ale cetăţenilor români eliberate de autorităţile străine pot fi acceptate numai după efectuarea înscrierii sau transcrierii în registrele de stare civilă române, potrivit legii. De asemenea, certificatele de stare civilă trebuie să aibă înscris codul numeric personal (CNP).
Potrivit prevederilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completarile ulterioare, actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă române. Astfel, în cazul în care există diferenţe între numele şi prenumele înscrise în documentele prezentate şi cele solicitate a fi înscrise în paşaportul simplu electronic sau paşaportul simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu, ca urmare a schimbării numelui sau prenumelui intervenite în străinătate, cererea poate fi acceptată numai după înscrierea menţiunii privitoare la această schimbare pe actul de stare civilă.
[1]Operator înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabilite prin dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern.
Vedeți întreg punctul de vedere aici
...mai multe puncte de vedere