Considerând că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume... (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Preambul)

Considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane vor beneficia de libertatea cuvântului şi a convingerilor, eliberate de teroare şi de mizerie, a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a omului... (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Preambul)

Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Articolul 1)


Ghid privind evaluarea impactului asupra drepturilor omului

În data de 7 martie 2024, a fost publicat Ghidul privind evaluarea impactului reglementărilor asupra drepturilor omului, elaborat de membrii Secretariatului tehnic al Consiliul Consultativ pentru Evaluarea Impactului Actelor Normative (CCEIAN), de reprezentanții grupului ONG-uri pentru Cetățean și de experții Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO). Ghidul este rezultatul unor serii de întâlniri organizate de Secretariatul General al Guvernului și a colaborării avute cu IRDO și organizații ale societății civile. Documentul a fost aprobat în prealabil de CCEIAN. Materialul va permite o creștere a calității evaluării impactului și, în cele din urmă, o îmbunătățire a reglementărilor Guvernului din perspectiva drepturilor omului.

Ghidul are în vedere prezentarea tipurilor de analiza de impact în domeniul drepturilor omului, înțelegerea contextului referitor la drepturile fundamentale, a principalelor instrumente juridice pentru realizarea evaluării de impact asupra drepturilor omului, a indicatorilor de drepturile omului și propune un chestionar prin care se poate determina impactul asupra drepturilor fundamentale.

 

 

Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale recomandă îmbunătățirea cadrului legislativ pentru IRDO

Comitetul ONU pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale a adoptat în data de 1 martie 2024 observațiile finale asupra celui de-al șaselea raport al României. Comitetul a luat notă de principalele evoluții pozitive din România, salutând adoptarea Strategiei pentru incluziune socială și reducerea sărăciei (2022-2027), precum și alte strategii ce vizează egalitatea de șanse și combaterea discriminării, sănătatea și combaterea corupției. Documentul conține o serie de recomandări la adresa statului român în domenii ce țin de drepturile economice, sociale și culturale.

Totodată, Comitetul a analizat informațiile primite cu privire la diferitele mandate ale instituțiilor naționale de drepturile omului, respectiv: Institutul Român pentru Drepturile Omului, Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Comitetul a recomandat „ca statul parte să adopte măsuri legislative, în special în ceea ce privește Legea nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, pentru a aduce Institutul Român pentru Drepturilor Omului în deplină conformitate cu Principiile referitoare la statutul de instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului (Principiile de la Paris), inclusiv prin consolidarea în continuare a independenței sale și prin asigurarea cu resurse financiare și umane adecvate pentru a-și îndeplini mandatul eficient și independent, inclusiv promovarea și protecția drepturilor economice, sociale și culturale.

Reamintim faptul că Institutul a transmis în anul 2021 contribuția sapentru pregătirea si adoptarea Listei de probleme cu ocazia examinării celui de-al șaselea raport periodic al României. Transmiterea documentului a fost urmată de o întâlnire online cu Comitetul privind drepturile economice, sociale și culturale, care a avut loc în luna octombrie 2021, având ca scop prezentarea problemelor semnalate, precum și furnizarea de informații suplimentare la cererea Comitetului.

Raportul integral al Comitetului poate fi consultat aici în limba engleză.

 

Ghidul privind prevenirea situațiilor de violență asupra copiilor și tinerilor din centrele rezidențiale

Institutul a elaborat „Ghidul privind prevenirea situațiilor de violență asupra copiilor și tinerilor din centrele rezidențiale”. Acest material a fost realizat ca urmare a solicitării adresate de Comisia de anchetă a Senatului privind investigarea cazurilor de abuz sexual sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidențial aflate în subordinea DGASPC.

Materialul are rolul de a prezenta drepturile copilului din perspectiva standardelor internaționale în materie, respectiv prevederile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, dar și gradul în care legislația actuală protejează drepturile copilului, avându-se în vedere prevederile Legii nr. 272/2004 cu privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Ordinul nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de protecție specială.

 

Raport IRDO privind implementarea Cartei Sociale Europene

În luna august 2023, Institutul Român pentru Drepturile Omului a transmis Comitetului European pentru Drepturi Sociale, din cadrul Consiliului Europei, comentariile asupra celui de-al 22-lea raport național cu privire la implementarea Cartei Sociale Europene.

Ca urmare a deciziei luate de Comitetul de Miniștri în 2006, prevederile Cartei au fost împărțite în patru grupuri tematice. Statele părți prezintă anual un raport privind prevederile referitoare la unul dintre cele patru grupuri tematice.

Anul acesta, raportul are în vedere cel de-al patrulea grup tematic, respectiv Copii, familii și migranți (articolele 7, 8, 16, 17, 19 și 27), perioada de referință 1 ianuarie 2018 - 30 decembrie 2021. Pentru elaborarea rapoartelor de țară, statele trebuie să răspundă unui set de întrebări formulate de Comitetul European pentru Drepturi Sociale. 

Instituțiile naționale pentru drepturile omului, precum și ONG-urile pot transmite comentarii asupra rapoartelor de țară. Comentariile elaborate de IRDO au în vedere modul în care prevederile Cartei sunt avute în vedere în cadrul normativ național. De asemenea, IRDO a subliniat că lipsa de date dezagregate nu permite realizarea unor analize de impact cuprinzătoare care ar putea duce la adoptarea de măsuri specifice pentru protecția grupurilor și persoanelor vulnerabile.

 

Mecanismului internațional de evaluare periodică universală (UPR) – al patrulea ciclu

Grupul de lucru pentru evaluarea periodică universală va examina dosarele privind drepturile omului din 14 state în cadrul celei de-a patruzeci și treia sesiuni, care se va desfășura în perioada 1-12 mai 2023 la Geneva. Printre cele 14 state se numără și România.

Dosarul României (Universal Periodic Review - Romania | OHCHR) a fost analizat marți, 2 mai, iar dezbaterea a fost transmisă online.

În cadrul celui de-al patrulea ciclu (noiembrie 2022 – februarie 2027), axat pe o mai bună punere în aplicare și monitorizare, România (și celelalte state) trebuie să precizeze măsurile adoptate pentru a pune în aplicare recomandările primite în evaluările anterioare, precum și să prezinte evoluțiile care au avut loc de la evaluarea anterioară și să aducă la cunoștință provocările cu care se confruntă în acțiunile de monitorizare. Rapoartele care stau la baza evaluării României sunt disponibile online

Institutul Român pentru Drepturile Omului a contribuit la procesul de evaluare a României din cadrul Mecanismul internațional de evaluare periodică universală. Contribuția IRDO s-a realizat pe două paliere: I. Raportare către Grupul de lucru privind evaluarea periodică universală, în calitate de instituție națională cu atribuții în domeniul drepturilor omului și II. Contribuție la raportul național, cu privire la activitatea desfășurată de Institut pentru a răspunde la recomandările primite de statul român, în raport cu mandatul IRDO.

 

Raportul ENNHRI privind statul de drept

Rețeaua Europeană de Instituții Naționale pentru Drepturile Omului a publicat raportul anual privind statul de drept în Uniunea Europeană, cu referire la perioada martie 2022 – martie 2023. Ca și anul trecut, raportul cuprinde o serie de recomandări principale în materie de drepturile omului, printre care se numără și asigurarea unui cadru corespunzător pentru desfășurarea activităților instituțiilor naționale pentru drepturile omului, dar și pentru apărătorii drepturilor omului și spațiul societății civile.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a contribuit la realizarea capitolului privind România din raport, amintind principalele obstacole din activitatea sa, în special cele privind statutul institutului, precum și principalele evoluții care vor contribui la îmbunătățirea spațiului apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor și societății civile. Totodată, se face referire la desemnarea, Institutului ca punct focal în contextul Recomandării (UE) 2022/758 a Comisiei privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”). Raportul conține și informații referitoare la legile justiției, diferite observații cu privire la obstacolele cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului, dar și elemente privind respectarea drepturilor omului în contextul utilizării inteligenței artificiale.

 

Rule of Law for Lawyers (ROLL)

Institutul Român pentru Drepturile Omului este partener asociat în proiectul „Rule of Law for Lawyers (ROLL)” (Statul de drept pentru avocați). Proiectul este implementat de organizația ICJ-EI începând cu data de 16 ianuarie 2023, pentru o perioadă de doi ani și urmărește promovarea unui sistem judiciar independent și eficient pentru protejarea drepturilor fundamentale, prin consolidarea cunoștințelor și capacității avocaților și a organizațiilor societății civile (OSC) în ceea ce privește litigarea strategică la nivel național și european. Independența judiciară, care este atacată sau se află sub presiune în multe state membre ale UE, este o cale de acces la justiție și drepturile omului. Acest proiect își propune să stimuleze utilizarea eficientă a litigării strategice pentru a asigura accesul la sisteme judiciare independente și eficiente prin creșterea capacității avocaților și OSC în domeniul drepturilor omului și prin încurajarea schimbului de bune practici între acestea. De asemenea, proiectul urmărește să crească conștientizarea și înțelegerea importanței și utilității statului de drept și utilizarea litigiului strategic pentru a-l proteja și promova de către instituțiile naționale de drepturile omului (INDO), avocați și studenți la drept.

Proiectul vizează opt țări de interes – Ungaria, Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Malta și Spania. Este implementat în colaborare cu organizațiile partenere naționale: aditus (Malta), Forum for Human Rights (Cehia și Slovacia), Free Courts (Polonia), în strânsă colaborare cu Helen Duffy de la Human Rights in Practice și este susținut de participarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. (mai multe detalii aici)

 

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept 

În data de 20 iulie, Comisia Europeană a lansat Raportul privind statul de drept 2021. La realizarea raportului, Comisia a utilizat surse diverse, inclusiv contribuții ale statelor membre, vizite de țară și contribuții ale părților interesate. Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a contribuit la Raportul privind statul de drept al ENNHRI (Rețeaua Europeană a Instituțiilor de Drepturile Omului), informații din acesta fiind preluate în Raportul Comisiei Europene.

Capitolul privind situația din România prezintă o serie de aspecte referitoare la evoluțiile în domeniul justiției (precum independența judiciară, discuțiile privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, deficitul de resurse umane din cadrul sistemului de justiție), aspecte privind cadrul legislativ anti-corupție, pluralismul și libertatea mass-media. De asemenea, documentul abordează și alte elemente instituționale privind mecanismul de verificare și control arătând că numărul de consultări publice anterior adoptării legislației rămâne limitat, menționând că o decizie a Curții Constituționale prezintă îngrijorare având în vedere că pune sub semnul întrebării principiul supremației legislației UE. În plus, raportul menționează existența unui proiect legislativ la Senat prin care se urmărește comasarea IRDO cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), chiar dacă mandatele celor doua instituții sunt diferite (mandatul CNCD acoperind doar aspecte privind nediscriminarea, mandatul IRDO vizând toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului).

Raportul privind statul de drept reprezintă o parte integrantă a identității democratice a UE și a statelor membre, fiind esențial pentru funcționarea UE și pentru a crește încrederea cetățenilor și mediului de afaceri în instituțiile publice. Printre principiile cheie ale statului de drept se numără legalitatea, securitatea juridică, interzicerea exercitării arbitrare a puterii executive, protecție juridică eficientă oferită de instanțe independente și imparțiale care respectă integral drepturile fundamentale, separarea puterilor în stat, egalitatea în fața legii. Raportul integral poate fi consultat aici.

 

Lansarea Etapei a II-a a Campaniei IRDO - ANES pentru conștientizarea hărțuirii morale la locul de muncă

Săptămâna Egalității de Șanse care a debutat în data de 8 mai – proclamată la nivel național, prin Legea nr. 23/2015 drept Ziua Națională a Egalității de Șanse între Femei și Bărbați – este un prilej de a atrage atenția asupra accesului la șanse, tratamente și oportunități egale. Într-o societate democratică și incluzivă, respectarea demnității umane și exercitarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale reprezintă obiective care pot fi atinse prin prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență, abuz sau hărțuire. 

În acest context, IRDO și ANES au relansat în parteneriat cea de-a doua etapă a Campaniei privind hărțuirea morală la locul de muncă, fenomen care afectează ființa umană indiferent de gen, rasă, naționalitate, religie, convingeri politice, vârstă, statut social ș.a. Mai multe detalii privind campania găsiți aici.

 

Recomandarea CM/Rec(2021)1 a Comitetului de Miniștri către statele membre

În data de 31 martie Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă recomandare cu privire la dezvoltarea și consolidarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului eficiente, pluraliste și independente, CM/Rec(2021)1. Acest nou instrument subliniază importanța instituțiilor pentru respectarea drepturilor omului, statului de drept și democrației. În același timp, amintește de rolul acestora în ceea ce privește legătura dintre autoritățile publice și societatea civilă și cetățeni.  Textul recomandării în limba română poate fi accesat aici