Accesul la justiție

Din punct de vedere juridic, accesul la justiție este calificat atât ca drept fundamental care permite exercitarea și ocrotirea celorlalte drepturi ale individului cât și ca principiu fundamental în funcție de care se organizează și funcționează orice sistem democratic. De asemenea, liberul acces la justiție este garanția egalității și nediscriminării deoarece asigură posibilitatea tuturor indivizilor (indiferent de rasă, vârstă, etnie, origine socială, sau orice alt criteriu discriminatoriu) cărora li s-a încălcat un drept de a se adresa unei instanțe de judecată/unui mecanism alternativ de soluționare a litigiilor.

În sfera de conținut a liberului acces la justiție sunt înscrise 2 prerogative principale: (1) posibilitatea fiecărui individ de a se adresa unei instanțe de judecată sau unui mecanism alternativ de soluționare a litigiilor în cazul în care drepturile și libertățile sale sunt încălcate; (2) posibilitatea de a obține o reparație legală.

La nivelul cadrului juridic internațional și european, accesul la justiție este reglementat, în principal, în conținutul următoarelor instrumente : Declarația Universală a Drepturilor Omului (art.8, art. 9,  art.10); Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (art.2, alin. 3; art.14); Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (art.6 și art. 13); Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (art. 47).

După cum rezultă din coroborarea dispozițiilor menționate în rândurile de mai sus, accesul la justiție implică atât dreptul la un remediu efectiv, dreptul la un proces echitabil, dreptul la reparații corespunzătoare, dreptul de a nu fi judecat și pedepsit de două ori pentru aceeași faptă (ne bis in idem), dreptul la apărare, dreptul la asistență și reprezentare.

Cadrul juridic internațional și european în materia accesului la justiție este în continuă evoluție. Garanțiile naționale sunt mai generoase cu privire la acest drept deoarece la nivel intern accesul la justiție în scopul protejării drepturilor cetățenilor reprezintă regula de acțiune; accesul la jurisdicțiile regionale și internaționale este posibil pe cale de excepție și după epuizarea căilor interne de atac.  


 

Instrumente
Publicaţii
Evenimente
Proiectul „CLARITY”


Instrumente

 

Înapoi la cuprins


Publicaţii

Înapoi la cuprins

Evenimente

Conferința Internațională „Eficiența normelor juridice” – Ediția a 9-a

În perioada 20 - 22 mai 2020, la Cluj-Napoca, se va desfășura cea de-a 9-a ediție a Conferinței Internaționale „Eficiența normelor juridice”, organizată de Facultatea de Drept din cadrul  Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Evenimentul abordează interacțiunea dintre oameni și tehnologii, care nu poate fi ignorată în societatea actuală. Rețelele, sistemele de calculatoare și, în principal, internetul au un rol esențial în facilitarea circulației produselor, serviciilor și persoanelor. În același timp, utilizarea noilor tehnologii în toate domeniile a condus la schimbări majore în viața tuturor, oferind umanității o nouă perspectivă a vieții cotidiene. Totodată, a fost influențat procesul educațional, relațiile interpersonale, relațiile cu instituțiile publice și organele administrative, comerțul, precum și activitatea diferitelor categorii de profesioniști. Există domenii în care nu se poate desfășura nicio activitate fără ajutorul noilor tehnologii sau unde au avut loc adaptări importante, precum crearea cripto-monedei care a afectat monopolul valutar al statelor, cu consecințe dificil de evaluat la momentul actual.

Astfel, în cadrul conferinței din acest an, se propune o analiză a eficienței normelor juridice în raport cu dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii. Pentru o aprofundare a acestor dimensiuni, printre subiectele propuse spre dezbatere se numără: problematica drepturilor omului în era digitală, protecția datelor cu caracter personal, rolul inteligenței artificiale în sistemul de justiție, inteligența artificială în administrație, semnătura digitală, automatizarea raportării fiscale și a controlului fiscal, digitalizarea administrației fiscale, implementarea Standard Audit File for Tax (SAF-T) ANAF - automatizare SPV, blocarea geografică în sectorul comerțului electronic, drepturile digitale ale consumatorilor, practici comerciale neloiale în sectorul comerțului electronic, vulnerabilitatea în sfera mediului digital, criminalitate cibernetică, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în spațiul cibernetic, comerțul electronic pentru consumatori, comerțul electronic pentru persoane juridice, profesioniști în era digitală, dreptul de proprietate intelectuală în mediul online, monede virtuale.

Așadar, aceste aspecte nu se referă exclusiv la tehnologia informației, ci și la alte domenii în care știința și tehnologia au determinat schimbări majore, așa cum este de exemplu medicina sau agronomia. Organismele modificate genetic (OMG), clonarea și alte astfel de realizări ridică probleme etice grave, generând dezbateri la scară globală.

În acest context, riscul utilizării rețelelor de calculatoare, a datelor digitale și a noilor tehnologii în general, în maniere care încalcă normele legale și în scopul săvârșirii infracțiunilor impune necesitatea unei legislații eficiente.

Mai mult, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (IA) ne îndreptățește să credem că aceasta va juca un rol major în toate domeniile de activitate, inclusiv în sistemul de justiție, o stare de fapt care creează o provocare fără precedent pentru sistemul juridic.

Desfășurarea unei multitudini de activități cu ajutorul noilor tehnologii, precum prevenirea criminalității informatice, protejarea drepturilor fundamentale ale omului, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, necesită deci crearea unor cadre juridice naționale și internaționale capabile să țină pasul cu cele mai noi evoluții în materie de știință și tehnologie.

Pentru detalii suplimentare referitoare la organizarea și desfășurarea evenimentului puteți consulta adresa:  http://www.dimitriecantemir.ro/?page_id=6744.

 

Arhive: 2017 - 2018 - 2019

Înapoi la cuprins

Proiectul „CLARITY”

Proiectul „CLARITY”, realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în parteneriat la început cu 12 instituţii naţionale de drepturile omului din state membre ale Uniunii Europene, dintre care şi România prin Institutul Român pentru Drepturile Omului. Astfel, Institutul a urmărit poziţionarea României în rândul statelor care susţin şi asigură respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Scopul proiectului a fost să identifice şi să ofere informaţii privind organismul non-judiciar cel mai adecvat pentru a rezolva o anumită problemă din sfera drepturilor, pornind de la ideea că fiecare stat dispune de instituţii publice specializate care pot oferi informaţii sau pot ajuta în situaţii de încălcare a drepturilor fundamentale.

CLARITY s-a concretizat într-un instrument online interactiv care acoperă în prezent 14 state membre ale Uniunii Europene (Austria, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Franţa, Italia, Irlanda, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania şi Ungaria) şi este disponibil în limba engleză. Instrumentul online acoperă diferite domenii ale drepturilor fundamentale şi are în vedere furnizarea de informaţii asupra modului de adresare indicând totodată locul cel mai apropiat de domiciliu unde trebuie depusă o petiţie sau de unde se poate primi asistenţă în cazul persoanelor cărora le-au fost încălcate drepturile fundamentale.

Înapoi la cuprins